Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Genurile picturale abordate de Petrașcu nu au fost niciodată influențate de stilul atât de puternic, chiar dacă pictorul a fost prin vocație un artist al materiei anorganice, ce ar îngrădi la o primă vedere suma motivelor abordabile. Adaptabilitatea lui Petrașcu nu s-a manifestat prin compromiterea stilului pictural, ci prin capacitatea de a transforma motivul în funcție de necesitate și de maleabilitatea lui. Astfel pictorul a abordat aproape toate stilurile clasice, de la peisaj la natură statică, sau de la compoziție cu personaje la nud și portret.
Florile modelate de Petrașcu intră într-una dintre cele mai specifice părți ale artei moderne românești, tocmai din cauza diferențelor dintre stil și motiv. Ca abordare, florile sunt prezentate în aceeași manieră ca și naturile statice, de altfel apar nu o dată și în aceeași compoziție ca un întreg. Chiar dacă artistul s-a caracterizat mereu printr-o aplecare asiduă asupra trăsăturilor minerale ale lucrurilor, florile au fost îndrăgite de pictor, devenind un subiect deseori abordat. Evoluția lui este remarcată și în numărul operelor ce prezintă acest motiv, și unde la 1903 prezenta două pânze cu flori, iar în 1913 patru, în 1919 Petrașcu ajungea să expună nu mai puțin de patruzeci.
Chiar dacă calitățile picturale pe care le regăsim în operele artistului ne îndreaptă mereu spre tărâmul anorganic, vorbind mereu despre smalțul suprafețelor, despre impresia de cristalizare sau despre concentrare materiei, florile lui Petrașcu nu încearcă să găsească acele efecte naturale identificabile în prospețimea unor trandafiri pictați de Luchian, sau în gingășia unei crenguțe înflorite a lui Grigorescu. Petrașcu alege să prezinte motivul în funcție de scara proprie a valorilor estetice, drept urmare tratează florile în același spirit plastic care îl reprezintă, oferind suprafeței aceeași materialitate expresivă. Alegând mai mereu flori comune, pictorul le oferă măreția cuvenită, și le înnobilează, acordându-le un blazon festiv, însă, asemeni lui Pallady, nu se pierde în latura naturalistă, preponderentă în arta impresioniștilor. Florile lui Petrașcu sunt sinteze ale frumosului, iar imaginea se valorifică prin esența distilată în plan pictural, și chiar dacă ele nu trăiesc și nu palpitează ca macii lui Luchian, printr-un colorit intact, monolitic, petalele și frunzele se cristalizează și devin eterne, așternute sub acel smalț petrașcian.
Natura moartă își găsește cu adevărat înțelesul primar în reprezentările de flori, iar “Gladiolele” din colecția Hrisanti nu se dezic acestui crez plastic. Mai mult decât în alte reprezentări, aici Petrașcu alege și un cadru expresionist, pe lângă maniera deja racordată la tipologiile stilului. Pe un fond închis și întunecat de negru mat, pictorul aranjează un concert coloristic tipic, care, prin constrast și valorație a tonalităților produce un efect cromatic special. (I.P.)
Препратки
FLOREA, Vasile, “Petrașcu”, Editura Meridiane, București, 1989
Размери
height 51 cm, weight 0 g
Описание
ulei pe pânză, semnat și datat stânga jos, cu alb, G. Petrașcu, (1)931
Информация от изследване
Pe șasiu dedicație olografă a artistului: ”D-nei Claudia și lui I. Minulescu amintire de la prietenul G. Petrașcu, iulie 1933”
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
Genurile picturale abordate de Petrașcu nu au fost niciodată influențate de stilul atât de puternic, chiar dacă pictorul a fost prin vocație un artist al materiei anorganice, ce ar îngrădi la o primă vedere suma motivelor abordabile. Adaptabilitatea lui Petrașcu nu s-a manifestat prin compromiterea stilului pictural, ci prin capacitatea de a transforma motivul în funcție de necesitate și de maleabilitatea lui. Astfel pictorul a abordat aproape toate stilurile clasice, de la peisaj la natură statică, sau de la compoziție cu personaje la nud și portret.
Florile modelate de Petrașcu intră într-una dintre cele mai specifice părți ale artei moderne românești, tocmai din cauza diferențelor dintre stil și motiv. Ca abordare, florile sunt prezentate în aceeași manieră ca și naturile statice, de altfel apar nu o dată și în aceeași compoziție ca un întreg. Chiar dacă artistul s-a caracterizat mereu printr-o aplecare asiduă asupra trăsăturilor minerale ale lucrurilor, florile au fost îndrăgite de pictor, devenind un subiect deseori abordat. Evoluția lui este remarcată și în numărul operelor ce prezintă acest motiv, și unde la 1903 prezenta două pânze cu flori, iar în 1913 patru, în 1919 Petrașcu ajungea să expună nu mai puțin de patruzeci.
Chiar dacă calitățile picturale pe care le regăsim în operele artistului ne îndreaptă mereu spre tărâmul anorganic, vorbind mereu despre smalțul suprafețelor, despre impresia de cristalizare sau despre concentrare materiei, florile lui Petrașcu nu încearcă să găsească acele efecte naturale identificabile în prospețimea unor trandafiri pictați de Luchian, sau în gingășia unei crenguțe înflorite a lui Grigorescu. Petrașcu alege să prezinte motivul în funcție de scara proprie a valorilor estetice, drept urmare tratează florile în același spirit plastic care îl reprezintă, oferind suprafeței aceeași materialitate expresivă. Alegând mai mereu flori comune, pictorul le oferă măreția cuvenită, și le înnobilează, acordându-le un blazon festiv, însă, asemeni lui Pallady, nu se pierde în latura naturalistă, preponderentă în arta impresioniștilor. Florile lui Petrașcu sunt sinteze ale frumosului, iar imaginea se valorifică prin esența distilată în plan pictural, și chiar dacă ele nu trăiesc și nu palpitează ca macii lui Luchian, printr-un colorit intact, monolitic, petalele și frunzele se cristalizează și devin eterne, așternute sub acel smalț petrașcian.
Natura moartă își găsește cu adevărat înțelesul primar în reprezentările de flori, iar “Gladiolele” din colecția Hrisanti nu se dezic acestui crez plastic. Mai mult decât în alte reprezentări, aici Petrașcu alege și un cadru expresionist, pe lângă maniera deja racordată la tipologiile stilului. Pe un fond închis și întunecat de negru mat, pictorul aranjează un concert coloristic tipic, care, prin constrast și valorație a tonalităților produce un efect cromatic special. (I.P.)
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
