Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Apariția unei picturi de Nicolae Dărăscu trezește instinctiv o vioiciune cromatică probabil unică în peisajul picturii românești moderne, de la Grigorescu până la Ciucurencu, cu atât mai mult cu cât discursul se axează pe maeștri ai impresionismului și postimpresionismului autohton. Dincolo de evidentul figurativ care îl plasează printre primele trepte ale acestui subiect atât de larg abordat de artiștii români, și biografia pictorului îl îndreptățește pe acesta să umple multe pagini în critica artistică dedicată acestor curente. Chiar dacă studiile le începe sub aripa marilor profesori de la Belle Arte de la începutul secolului XX, în persoana lui G.D. Mirea sau a lui I. Strâmbu, prima revelație pe care Dărăscu o are în plan pictural se petrece odată cu vizionarea expozițiilor lui Luchian (Casa Assan, 1902), Petrașcu sau Nicolae Grigorescu (Ateneu, 1904). Descoperirea unui impresionism atât de personal al celor trei menționați - integrându-l în acest curent și pe Petrașcu, tributar influenței grigoresciene în primul deceniu al secolului XX, - se va concretiza în anii petrecuți la studii în Paris. Academia Julian, ulterior Academia de Beaux-Arts nu îi vor oferi răspunsuri în ceea ce privește tehnicile impresioniste, însă ieșitul la peisaj, experimentul și mai ales întâlnirea cu neoimpresioniștii îi vor deschide orizonturi inedite. Cam în aceeași perioadă în care și Mutzner, Ressu sau Sion experimentau tehnica de pictură divizionistă (1908-1912), Dărăscu își însușea un bagaj tehnic excepțional, sub influența operei lui Seurat, Signac, Cezanne sau Monet. Exercițiul călătoriei și descoperirea locurilor propice sau inedite luau naștere la începutul deceniul doi, când Dărăscu picta în sudul Franței (St. Tropez, Grimaud, Ramatuelle), în Italia (Veneția) sau în țară (ex. Vlaici).
Prima călătorie pe care Dărăscu o întreprinde în nordul Italiei, la Veneția și Chioggia, se consuma în jurul lui 1910, aceeași perioadă în care Gheorghe Petrașcu descoperea și el vedutele lagunare. Pentru o perioadă de mai bine de 25 de ani, artistul iniția astfel, asemeni colegului de generație, ciclul dedicat canalelelor, lagunelor, piețelor și ponturilor Veneției și Chioggiei, etapă în care pictura i s-a modelat și definitivat sub imperiul culorii.
În interbelic, Dărăscu dedică o bună parte a verilor vizitelor în Italia, una dintre cele mai importante călătorii consumându-se în cursul anului 1926, itinerar materializat un an mai târziu în expoziția intitulată “Veneția”, moment ce îl propulsa în elita peisagiștilor. Opera de față se integrează lesne în seria “venețiilor” realizate de Dărăscu între 1926 și 1933, marcând totodată și concretizarea unui stil inconfundabil, influențat profund de atmosfera, cromatica și peisajul marin oferit de orașul italian. (I.P.)
ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu brun, N. Dărăscu
Запознанства
1926-1933
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
Apariția unei picturi de Nicolae Dărăscu trezește instinctiv o vioiciune cromatică probabil unică în peisajul picturii românești moderne, de la Grigorescu până la Ciucurencu, cu atât mai mult cu cât discursul se axează pe maeștri ai impresionismului și postimpresionismului autohton. Dincolo de evidentul figurativ care îl plasează printre primele trepte ale acestui subiect atât de larg abordat de artiștii români, și biografia pictorului îl îndreptățește pe acesta să umple multe pagini în critica artistică dedicată acestor curente. Chiar dacă studiile le începe sub aripa marilor profesori de la Belle Arte de la începutul secolului XX, în persoana lui G.D. Mirea sau a lui I. Strâmbu, prima revelație pe care Dărăscu o are în plan pictural se petrece odată cu vizionarea expozițiilor lui Luchian (Casa Assan, 1902), Petrașcu sau Nicolae Grigorescu (Ateneu, 1904). Descoperirea unui impresionism atât de personal al celor trei menționați - integrându-l în acest curent și pe Petrașcu, tributar influenței grigoresciene în primul deceniu al secolului XX, - se va concretiza în anii petrecuți la studii în Paris. Academia Julian, ulterior Academia de Beaux-Arts nu îi vor oferi răspunsuri în ceea ce privește tehnicile impresioniste, însă ieșitul la peisaj, experimentul și mai ales întâlnirea cu neoimpresioniștii îi vor deschide orizonturi inedite. Cam în aceeași perioadă în care și Mutzner, Ressu sau Sion experimentau tehnica de pictură divizionistă (1908-1912), Dărăscu își însușea un bagaj tehnic excepțional, sub influența operei lui Seurat, Signac, Cezanne sau Monet. Exercițiul călătoriei și descoperirea locurilor propice sau inedite luau naștere la începutul deceniul doi, când Dărăscu picta în sudul Franței (St. Tropez, Grimaud, Ramatuelle), în Italia (Veneția) sau în țară (ex. Vlaici).
Prima călătorie pe care Dărăscu o întreprinde în nordul Italiei, la Veneția și Chioggia, se consuma în jurul lui 1910, aceeași perioadă în care Gheorghe Petrașcu descoperea și el vedutele lagunare. Pentru o perioadă de mai bine de 25 de ani, artistul iniția astfel, asemeni colegului de generație, ciclul dedicat canalelelor, lagunelor, piețelor și ponturilor Veneției și Chioggiei, etapă în care pictura i s-a modelat și definitivat sub imperiul culorii.
În interbelic, Dărăscu dedică o bună parte a verilor vizitelor în Italia, una dintre cele mai importante călătorii consumându-se în cursul anului 1926, itinerar materializat un an mai târziu în expoziția intitulată “Veneția”, moment ce îl propulsa în elita peisagiștilor. Opera de față se integrează lesne în seria “venețiilor” realizate de Dărăscu între 1926 și 1933, marcând totodată și concretizarea unui stil inconfundabil, influențat profund de atmosfera, cromatica și peisajul marin oferit de orașul italian. (I.P.)
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
