Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Andreescu își începea educația artistică superioară la recent înfiinţata secţie de desen liniar şi caligrafie a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, condusă de Theodor Aman. Viitorul artist frecventează timp de doi ani cursurile de desen şi, sporadic, pe cele de pictură, unde constată că nu este atras de stilul practicat de Aman sau de Tattarescu şi nici de lecţiile de desen artistic pe care aceştia le predau. Cursurile pe care le găsea interesante erau cele ţinute de C. I. Stăncescu, profesor de estetică şi istoria artei. De la acesta, Andreescu a aflat pentru prima dată de artiştii de la Barbizon şi de noile principii ale picturii de peisaj, prin care putea înţelege picturile lui Nicolae Grigorescu. Opera acestuia, prin noutatea şi semnificaţiile pe care le aducea, avea să aibă ecouri adânci în creaţia lui Andreescu. Anii de încercări și experimente aveau să îl conducă finalmente către Franța, unde, sub influența lui Grigorescu, va căuta pictura în plein-air și exercițiul în natură.
La 29 de ani, în 1879, Andreescu ajungea în Paris, unde se înscria la binecunoscuta Academie Julian. Chiar dacă o va frecventa cu întreruperi până în 1881, anul reîntoarcerii în țară, Andreescu nu va resimți în urma contactului influențe ce au depășit granițele atelierelor de creație. Poate și lipsa unor nume mari din rândul culturii franceze a transformat vizitele pictorului doar în etape de studiu de laborator în care, dincolo de cercetare și exercițiu, a căutat să își desăvârșească unele procedee exclusiv coordonate de tehnică. După câteva luni petrecute la Paris, Andreescu pleacă la Barbizon, moment intuitiv în cariera artistului. Desigur că la un nivel ideatic putem admite că pictorul călătorește în binecunoscuta colonie în căutarea naturii, în aceeași manieră pe care o cunoștea de la membrii școlii de peisaj de la Barbizon. Creația anilor petrecuți în Franța (1879-1881) avea să devină cea care l-a plasat pe Andreescu în vârful impresionismului românesc, chiar mai sus decât Nicolae Grigorescu.
Într-o execuție spontană, drept urmare rapidă, în care improvizația pare să certifice apariția reală, pictorul concepe una dintre tipicele compoziții cu margini de pădure. Chiar dacă compoziția pare spontană ea este în realitate rodul unei observații îndelungate, transpusă sub imperiul cerebralității tipice unui artist totuși realist. În ceea ce privește alegerea paletei, aceasta are o trăire picturală visceral unită de cea a tușei, făcând din culoare prelungirea materială a întregului bagaj senzorial. Întreaga suprafață picturală este împânzită de tușe ce la o primă vedere nu își găsesc locul în alcătuirea formei, însă, fără aportul lor, aspectul de firesc, translucid și natural nu ar putea fi atins.
Препратки
BOGDAN, Radu, “Andreescu”,Vol I, Ed. Meridiane, București, 1969
MEREUȚĂ, Iulian, “Andreescu”, Ed. Meridiane, București, 1972
Размери
width 33.5 cm, height 18.5 cm
Описание
ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu roşu, "Andreescu"
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
Andreescu își începea educația artistică superioară la recent înfiinţata secţie de desen liniar şi caligrafie a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, condusă de Theodor Aman. Viitorul artist frecventează timp de doi ani cursurile de desen şi, sporadic, pe cele de pictură, unde constată că nu este atras de stilul practicat de Aman sau de Tattarescu şi nici de lecţiile de desen artistic pe care aceştia le predau. Cursurile pe care le găsea interesante erau cele ţinute de C. I. Stăncescu, profesor de estetică şi istoria artei. De la acesta, Andreescu a aflat pentru prima dată de artiştii de la Barbizon şi de noile principii ale picturii de peisaj, prin care putea înţelege picturile lui Nicolae Grigorescu. Opera acestuia, prin noutatea şi semnificaţiile pe care le aducea, avea să aibă ecouri adânci în creaţia lui Andreescu. Anii de încercări și experimente aveau să îl conducă finalmente către Franța, unde, sub influența lui Grigorescu, va căuta pictura în plein-air și exercițiul în natură.
La 29 de ani, în 1879, Andreescu ajungea în Paris, unde se înscria la binecunoscuta Academie Julian. Chiar dacă o va frecventa cu întreruperi până în 1881, anul reîntoarcerii în țară, Andreescu nu va resimți în urma contactului influențe ce au depășit granițele atelierelor de creație. Poate și lipsa unor nume mari din rândul culturii franceze a transformat vizitele pictorului doar în etape de studiu de laborator în care, dincolo de cercetare și exercițiu, a căutat să își desăvârșească unele procedee exclusiv coordonate de tehnică. După câteva luni petrecute la Paris, Andreescu pleacă la Barbizon, moment intuitiv în cariera artistului. Desigur că la un nivel ideatic putem admite că pictorul călătorește în binecunoscuta colonie în căutarea naturii, în aceeași manieră pe care o cunoștea de la membrii școlii de peisaj de la Barbizon. Creația anilor petrecuți în Franța (1879-1881) avea să devină cea care l-a plasat pe Andreescu în vârful impresionismului românesc, chiar mai sus decât Nicolae Grigorescu.
Într-o execuție spontană, drept urmare rapidă, în care improvizația pare să certifice apariția reală, pictorul concepe una dintre tipicele compoziții cu margini de pădure. Chiar dacă compoziția pare spontană ea este în realitate rodul unei observații îndelungate, transpusă sub imperiul cerebralității tipice unui artist totuși realist. În ceea ce privește alegerea paletei, aceasta are o trăire picturală visceral unită de cea a tușei, făcând din culoare prelungirea materială a întregului bagaj senzorial. Întreaga suprafață picturală este împânzită de tușe ce la o primă vedere nu își găsesc locul în alcătuirea formei, însă, fără aportul lor, aspectul de firesc, translucid și natural nu ar putea fi atins.
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
