Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Încă de la o vârstă fragedă Ion Vlad este atras de disciplinele umaniste, poezia, arta şi literatura devenind elemente importante în viaţa tânărului.
După absolvirea liceului în 1938, intră în urma concursului la Academia de Belle Arte din Bucureşti. Aplecarea spre poezie îl va apropia de jurnalistul Ion Velicu, care îl va introduce în multe publicaţii ale vremii. Pe timpul războiului nu pleacă pe front şi reuşeşte să asiste la cursurile de la Belle Arte, unde îl avea profesor pe maestrul Cornel Medrea.
Prima recunoaştere o primeşte imediat după terminarea războiului, când, în 1945, îi este acordat premiul “Simu”. Studiile le continuă la Şcoala Liberă de Arte Plastice din Sighişoara, unde reuşeşte să participe şi la o expoziţie de sculptură, prima de altfel din oraş. Sub tutela lui Ionel Jianu reuşeşte să îşi organizeze prima personală, la ”Căminul Artei”, în 1947. După ce îi este refuzat paşaportul de studii pentru Franţa de către autorităţile române, Vlad este calificat drept decadent, şi următorii ani va fi marginalizat în viaţa artistică. Însă lucrurile se mai aşează şi de la jumătatea deceniului al şaselea începe să primească comenzi şi chiar să câştige concursuri de artă monumentală. Până în 1960 realizează macheta monumentului lui George Enescu, destinat oraşului Bârlad, ocazie cu care a realizat mai multe studii în diverse materiale. Varianta propusă , executată în pământ ars, îl redă pe Enescu așezat, dar, ca și în varianta monumentală, acesta ţine în mâna dreaptă vioara.
Următorii ani îl surprind pe Ion Vlad profesor de modelaj la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu”, în 1964 îi este decernat Premiul de Stat, iar peste un an reuşeşte să primească paşaport pentru Franţa. Este momentul în care Vlad pleacă din ţară la Paris, unde se va instala definitiv. În Franţa va avea două ateliere, primul în Montparnasse, pe care îl închiriază la venire, iar un al doilea, amenajat în 1980, la Nisa. Se integrează relativ rapid în atmosfera pariziană, este numit profesor titular de sculptură şi desen la Centrul American din Paris, şi mai târziu profesor suplinitor de sculptură la Sorbona. Întreaga activitate îi este recunoscută şi de autorităţile române, care în 1991 îl numesc Membru de Onoare al Academiei Române.
pământ ars, patinat, semnat pe spate, la bază, ION VLAD
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
Încă de la o vârstă fragedă Ion Vlad este atras de disciplinele umaniste, poezia, arta şi literatura devenind elemente importante în viaţa tânărului.
După absolvirea liceului în 1938, intră în urma concursului la Academia de Belle Arte din Bucureşti. Aplecarea spre poezie îl va apropia de jurnalistul Ion Velicu, care îl va introduce în multe publicaţii ale vremii. Pe timpul războiului nu pleacă pe front şi reuşeşte să asiste la cursurile de la Belle Arte, unde îl avea profesor pe maestrul Cornel Medrea.
Prima recunoaştere o primeşte imediat după terminarea războiului, când, în 1945, îi este acordat premiul “Simu”. Studiile le continuă la Şcoala Liberă de Arte Plastice din Sighişoara, unde reuşeşte să participe şi la o expoziţie de sculptură, prima de altfel din oraş. Sub tutela lui Ionel Jianu reuşeşte să îşi organizeze prima personală, la ”Căminul Artei”, în 1947. După ce îi este refuzat paşaportul de studii pentru Franţa de către autorităţile române, Vlad este calificat drept decadent, şi următorii ani va fi marginalizat în viaţa artistică. Însă lucrurile se mai aşează şi de la jumătatea deceniului al şaselea începe să primească comenzi şi chiar să câştige concursuri de artă monumentală. Până în 1960 realizează macheta monumentului lui George Enescu, destinat oraşului Bârlad, ocazie cu care a realizat mai multe studii în diverse materiale. Varianta propusă , executată în pământ ars, îl redă pe Enescu așezat, dar, ca și în varianta monumentală, acesta ţine în mâna dreaptă vioara.
Următorii ani îl surprind pe Ion Vlad profesor de modelaj la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu”, în 1964 îi este decernat Premiul de Stat, iar peste un an reuşeşte să primească paşaport pentru Franţa. Este momentul în care Vlad pleacă din ţară la Paris, unde se va instala definitiv. În Franţa va avea două ateliere, primul în Montparnasse, pe care îl închiriază la venire, iar un al doilea, amenajat în 1980, la Nisa. Se integrează relativ rapid în atmosfera pariziană, este numit profesor titular de sculptură şi desen la Centrul American din Paris, şi mai târziu profesor suplinitor de sculptură la Sorbona. Întreaga activitate îi este recunoscută şi de autorităţile române, care în 1991 îl numesc Membru de Onoare al Academiei Române.
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.