Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Îndatorat ţinutului dobrogean pentru formarea sa artistică şi în special pentru articularea viziunii sale picturale, l-a vizitat în fiecare an, până în 1939. Peisajul uman a fost cel care l-a preocupat în mod deosebit, cu notele sale exotice date de trăsăturile orientale de pe chipurile turcilor şi tătarilor, de culorile veşmintelor neobişnuite pe care le purtau, de viaţa lor ce se desfăşura într-un alt ritm. “Peisajul şi omul acestui ţinut mă pătrund carnal, visceral, impregnându-mă cu toate trăirile lui vaste”, mărturisea Iser. În lucrările sale apare o nouă tipologie, aceea a femeii cu ochi migdalaţi şi trăsături aspre, bărbaţii cu chipuri uscăţive şi firi meditative, întâlniţi în cafenele, oamenii umili ai satelor, pe care i-a studiat îndelung.
Iser era preocupat să arate atitudinea oamenilor din zona Dobrogei în faţa destinului lor. În ilustrarea acestui aspect intervenea puterea sa de pătrundere psihologică, fina analiză a stărilor şi reacţiilor oamenilor, precum şi dedicarea şi empatia cu care îi asculta. A sesizat astfel o altă reacţie faţă de soarta împovărătoare, la populaţia turcă şi tătară, născută din morala religiei islamice şi tradiţiile în spiritul cărora se desfăşura întreaga lor existenţă. Aici, revolta era înlocuită de o înţeleaptă poziţie faţă de încercările vieţii, de acceptare a lor ca fatalităţi, care, înţelese în felul potrivit, pot participa la îmbogăţirea spiritului. La o privire mai puţin profundă, aparentă era pasivitatea, interpretată ca resemnare, dar pentru cei care erau determinaţi să cunoască trăirea lor lăuntrică, aceasta devenea semnul unei profunde meditaţii asupra sensului suferinţelor umane.
Lucrarea ‘’Odaliscă cu mandolină” face parte dintr-o serie extinsă pe o perioadă mai vastă, care tratează această temă. Constituţia robustă a personajului, fizionomia exotică cu trăsături severe şi atitudinea pasivă, contemplativă, sunt trăsături caracteristice ale odaliscelor lui Iser, care, fără a fi lipsite de senzualitate, poartă întipărite asperităţile unui mediu arid, ars de soare, ostil. Tratarea plastică a șalvarilor, vestei și eșarfei arată preocuparea lui Iser pentru redarea materialelor şi raporturilor cromatice ale textilelor tradiţionale, care devin atribute relevante ale personajului reprezentat. Accentul este însă pus pe sondarea psihologică a modelului, urmată de raţionalizarea trăsăturilor sale, într-o încercare de abstractizare asupra lor (Al. Busuioceanu). Astfel, turcoaicele şi tătăroaicele lui Iser devin expresia melancoliei, a resemnării, atitudine reflexivă pe care o ilustrează prin imobilitatea chipurilor şi pe care o pune în raport cu statura lor solidă.
Pictura a fost realizată probabil după întoarcerea de la Paris, unde fusese preocupat îndeosebi de tipurile dansatoarei, clovnilor şi saltimbancilor, tematica sa înscriindu-se în spiritul epocii, alături de opera pe aceeaşi temă a lui Picasso. Arlechinii apar în picturile sale purtând lăute sau mandoline, cu expresii triste şi deznădăjduite, în culisele spectacolului în care sunt siliţi să poarte masca veseliei. Impresiile din lumea circului sunt continuate apoi în portretele de odalisce şi turci însoţiţi de instrumente muzicale, care, fără să aibă acel amestec de tragic şi comic al comedianţilor parizieni, păstrează aceeaşi oboseală şi supunere în faţa condiţiei lor, ascunse sub o expresie impenetrabilă. Opera „Odaliscă cu mandolină” se înscrie în aceeaşi galerie de figuri orientale, înţelese în aspectele profunde ale personalităţii lor.
guașă vernisată pe hârtie lipită pe carton, semnat dreapta sus, cu alb, ISER
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
Îndatorat ţinutului dobrogean pentru formarea sa artistică şi în special pentru articularea viziunii sale picturale, l-a vizitat în fiecare an, până în 1939. Peisajul uman a fost cel care l-a preocupat în mod deosebit, cu notele sale exotice date de trăsăturile orientale de pe chipurile turcilor şi tătarilor, de culorile veşmintelor neobişnuite pe care le purtau, de viaţa lor ce se desfăşura într-un alt ritm. “Peisajul şi omul acestui ţinut mă pătrund carnal, visceral, impregnându-mă cu toate trăirile lui vaste”, mărturisea Iser. În lucrările sale apare o nouă tipologie, aceea a femeii cu ochi migdalaţi şi trăsături aspre, bărbaţii cu chipuri uscăţive şi firi meditative, întâlniţi în cafenele, oamenii umili ai satelor, pe care i-a studiat îndelung.
Iser era preocupat să arate atitudinea oamenilor din zona Dobrogei în faţa destinului lor. În ilustrarea acestui aspect intervenea puterea sa de pătrundere psihologică, fina analiză a stărilor şi reacţiilor oamenilor, precum şi dedicarea şi empatia cu care îi asculta. A sesizat astfel o altă reacţie faţă de soarta împovărătoare, la populaţia turcă şi tătară, născută din morala religiei islamice şi tradiţiile în spiritul cărora se desfăşura întreaga lor existenţă. Aici, revolta era înlocuită de o înţeleaptă poziţie faţă de încercările vieţii, de acceptare a lor ca fatalităţi, care, înţelese în felul potrivit, pot participa la îmbogăţirea spiritului. La o privire mai puţin profundă, aparentă era pasivitatea, interpretată ca resemnare, dar pentru cei care erau determinaţi să cunoască trăirea lor lăuntrică, aceasta devenea semnul unei profunde meditaţii asupra sensului suferinţelor umane.
Lucrarea ‘’Odaliscă cu mandolină” face parte dintr-o serie extinsă pe o perioadă mai vastă, care tratează această temă. Constituţia robustă a personajului, fizionomia exotică cu trăsături severe şi atitudinea pasivă, contemplativă, sunt trăsături caracteristice ale odaliscelor lui Iser, care, fără a fi lipsite de senzualitate, poartă întipărite asperităţile unui mediu arid, ars de soare, ostil. Tratarea plastică a șalvarilor, vestei și eșarfei arată preocuparea lui Iser pentru redarea materialelor şi raporturilor cromatice ale textilelor tradiţionale, care devin atribute relevante ale personajului reprezentat. Accentul este însă pus pe sondarea psihologică a modelului, urmată de raţionalizarea trăsăturilor sale, într-o încercare de abstractizare asupra lor (Al. Busuioceanu). Astfel, turcoaicele şi tătăroaicele lui Iser devin expresia melancoliei, a resemnării, atitudine reflexivă pe care o ilustrează prin imobilitatea chipurilor şi pe care o pune în raport cu statura lor solidă.
Pictura a fost realizată probabil după întoarcerea de la Paris, unde fusese preocupat îndeosebi de tipurile dansatoarei, clovnilor şi saltimbancilor, tematica sa înscriindu-se în spiritul epocii, alături de opera pe aceeaşi temă a lui Picasso. Arlechinii apar în picturile sale purtând lăute sau mandoline, cu expresii triste şi deznădăjduite, în culisele spectacolului în care sunt siliţi să poarte masca veseliei. Impresiile din lumea circului sunt continuate apoi în portretele de odalisce şi turci însoţiţi de instrumente muzicale, care, fără să aibă acel amestec de tragic şi comic al comedianţilor parizieni, păstrează aceeaşi oboseală şi supunere în faţa condiţiei lor, ascunse sub o expresie impenetrabilă. Opera „Odaliscă cu mandolină” se înscrie în aceeaşi galerie de figuri orientale, înţelese în aspectele profunde ale personalităţii lor.
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
