Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Artistul se naşte în 1881, la Bucureşti. Urmează studiile liceale la Ploieşti, unde se mută cu familia. Începe să lucreze încă din timpul liceului şi expune lucrări în vitrinele unor librării din oraş, primind premiul „Tinerimii Române”. În 1899 pleacă la München, unde studiază pictura la Academia Regală de Artă, cu Anton Azbe şi Johann Herterich. În timpul şederii la München, colaborează cu o serie de publicaţiile germane, trimiţând desene şi caricaturi. Anul 1904 îl găseşte în România, când deschide la Ploieşti prima sa expoziţie personală; anul următor se stabileşte la Bucureşti, unde are colaborări cu principalele publicaţii ale vremii – „Adevărul”, „Viaţa literară”, „Furnica”, „Belgia orientului” ş. a.
După o scurtă perioadă petrecută în capitală, pleacă la Paris pentru a studia în cadrul Academiei Ranson, timp în care colaborează cu publicaţiile satirice „Les Témoins” şi „Le Lire”. Manifestarea organizată la Ateneu la întoarcerea în ţară, în 1909, poate fi considerată una dintre primele expoziţii de artă modernă, Iser invitându-i la Bucureşti, pentru a expune alături de el, pe graficienii Derain, Forain şi Galanis.
În paralel cu activitatea de grafician, se preocupă şi de aprofundarea picturii, studiind în special peisajul dobrogean, de care, precum mărturisea, s-a îndrăgostit „ca de o făptură vie”. Lucrează verile la Balcic, fiind fascinat de lumina specifică a locului, dar şi de portretele deosebit de expresive ale tătarilor din zonă şi de vestimentaţia acestora. Pentru Iser, ca şi în cazul celor doi caricaturişti francezi Daumier şi Forain de care aminteşte opera sa grafică, pictura era o cucerire târzie şi anevoios de atins.
În 1916, deschide la Ateneu prima lui mare expoziţie. Din anul 1920 va pleca la Paris, unde rămâne, cu unele întreruperi, până în 1934. În această perioada activitatea sa expoziţională, va alterna între Bucureşti şi Paris.
Niciuna dintre expoziţiile sale proprii sau participările la expoziţii colective nu au trecut neobservate în epocă, Iser bucurându-se de atenţia şi preţuirea, în general, a criticii de artă şi a unui grup de cunoscători. În 1936, la Sala Dalles este prezentată o amplă expoziţie retrospectivă Iosif Iser, care cuprinde 431 lucrări executate în diferite tehnici. În 1937 participă la Expoziţia Internaţională de la Paris, unde va primi, alături de Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Corneliu Medrea şi Ion Jalea, Marele Premiu. Tot în acest an fondează, alături de artişti precum Jean. Al. Steriadi, Ghorghe Petraşcu, Eustaţiu Stoenescu, Ion Jalea, Lucian Grigorescu, Henri Catargi şi alţii, gruparea artistică „Arta”.
În 1943, regimul de dictatură militaro-fascistă îi interzice să mai participe la expoziţii şi manifestări publice, din raţiuni antisemite. Iser figura deja în colecţii muzeale şi private (printre acestea colecţia Zambaccian) şi mulţi galerişti au avut de înfruntat presiuni pentru a scoate de pe simeze lucrările lui. În ciuda persecuţiilor, Iser va organiza, în 1944, o expoziţie de amploare, alături de Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady şi Francisc Şirato, la „Căminul artei”.
După război, i se recunosc meritele activităţii sale artistice prin acordarea unor premii şi distincţii de stat şi prin numirea sa ca membru al Academiei Române, odată cu Ressu şi Steriadi, în 1955. Devine cunoscut şi în afara ţării, prin participări la diverse manifestări ale artei, precum cea din 1948 – prima sa expoziţie la New York – şi în 1954, la Bienala de la Veneţia.
Artistul moare la Bucureşti, în 1958, iar în acelaşi an se deschide pe Bulevardul Bălcescu nr. 9 Casa Memorială Iser.
Lucrarea Târg este realizată într-o tehnică în care Iser dobândise, la acea vreme, multă îndemânare şi anume guaşa. Aceasta îi permite artistului să surprindă siluete în câteva trăsături de pensulă, lăsând impresia unor notări rapide şi trădând vocaţia sa de caricaturist. Înfăţişând cu prioritate energia umană, în piaţa oraşului sau pe bulevardele franceze, guaşele lui Iser sunt rezultatul unor observaţii şi analize atente şi mai puţin o reacţie spontană.
guașă pe hârtie, semnat și datat dreapta jos, cu negru, ISER, (19)34
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
Artistul se naşte în 1881, la Bucureşti. Urmează studiile liceale la Ploieşti, unde se mută cu familia. Începe să lucreze încă din timpul liceului şi expune lucrări în vitrinele unor librării din oraş, primind premiul „Tinerimii Române”. În 1899 pleacă la München, unde studiază pictura la Academia Regală de Artă, cu Anton Azbe şi Johann Herterich. În timpul şederii la München, colaborează cu o serie de publicaţiile germane, trimiţând desene şi caricaturi. Anul 1904 îl găseşte în România, când deschide la Ploieşti prima sa expoziţie personală; anul următor se stabileşte la Bucureşti, unde are colaborări cu principalele publicaţii ale vremii – „Adevărul”, „Viaţa literară”, „Furnica”, „Belgia orientului” ş. a.
După o scurtă perioadă petrecută în capitală, pleacă la Paris pentru a studia în cadrul Academiei Ranson, timp în care colaborează cu publicaţiile satirice „Les Témoins” şi „Le Lire”. Manifestarea organizată la Ateneu la întoarcerea în ţară, în 1909, poate fi considerată una dintre primele expoziţii de artă modernă, Iser invitându-i la Bucureşti, pentru a expune alături de el, pe graficienii Derain, Forain şi Galanis.
În paralel cu activitatea de grafician, se preocupă şi de aprofundarea picturii, studiind în special peisajul dobrogean, de care, precum mărturisea, s-a îndrăgostit „ca de o făptură vie”. Lucrează verile la Balcic, fiind fascinat de lumina specifică a locului, dar şi de portretele deosebit de expresive ale tătarilor din zonă şi de vestimentaţia acestora. Pentru Iser, ca şi în cazul celor doi caricaturişti francezi Daumier şi Forain de care aminteşte opera sa grafică, pictura era o cucerire târzie şi anevoios de atins.
În 1916, deschide la Ateneu prima lui mare expoziţie. Din anul 1920 va pleca la Paris, unde rămâne, cu unele întreruperi, până în 1934. În această perioada activitatea sa expoziţională, va alterna între Bucureşti şi Paris.
Niciuna dintre expoziţiile sale proprii sau participările la expoziţii colective nu au trecut neobservate în epocă, Iser bucurându-se de atenţia şi preţuirea, în general, a criticii de artă şi a unui grup de cunoscători. În 1936, la Sala Dalles este prezentată o amplă expoziţie retrospectivă Iosif Iser, care cuprinde 431 lucrări executate în diferite tehnici. În 1937 participă la Expoziţia Internaţională de la Paris, unde va primi, alături de Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Corneliu Medrea şi Ion Jalea, Marele Premiu. Tot în acest an fondează, alături de artişti precum Jean. Al. Steriadi, Ghorghe Petraşcu, Eustaţiu Stoenescu, Ion Jalea, Lucian Grigorescu, Henri Catargi şi alţii, gruparea artistică „Arta”.
În 1943, regimul de dictatură militaro-fascistă îi interzice să mai participe la expoziţii şi manifestări publice, din raţiuni antisemite. Iser figura deja în colecţii muzeale şi private (printre acestea colecţia Zambaccian) şi mulţi galerişti au avut de înfruntat presiuni pentru a scoate de pe simeze lucrările lui. În ciuda persecuţiilor, Iser va organiza, în 1944, o expoziţie de amploare, alături de Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady şi Francisc Şirato, la „Căminul artei”.
După război, i se recunosc meritele activităţii sale artistice prin acordarea unor premii şi distincţii de stat şi prin numirea sa ca membru al Academiei Române, odată cu Ressu şi Steriadi, în 1955. Devine cunoscut şi în afara ţării, prin participări la diverse manifestări ale artei, precum cea din 1948 – prima sa expoziţie la New York – şi în 1954, la Bienala de la Veneţia.
Artistul moare la Bucureşti, în 1958, iar în acelaşi an se deschide pe Bulevardul Bălcescu nr. 9 Casa Memorială Iser.
Lucrarea Târg este realizată într-o tehnică în care Iser dobândise, la acea vreme, multă îndemânare şi anume guaşa. Aceasta îi permite artistului să surprindă siluete în câteva trăsături de pensulă, lăsând impresia unor notări rapide şi trădând vocaţia sa de caricaturist. Înfăţişând cu prioritate energia umană, în piaţa oraşului sau pe bulevardele franceze, guaşele lui Iser sunt rezultatul unor observaţii şi analize atente şi mai puţin o reacţie spontană.
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
