167. La scăldat [1931]

Gheorghe Petrașcu este unul dintre acei artiști pe care lumea artelor i-a răsfățat încă din timpul vieții. Elev al maestrului Grigorescu, frate al unui însemnat director de revistă și cronicar al perioadei de la 1900, Petrașcu avea să intre în rândul marilor creatori în viață relativ rapid, devenind în perioada interbelică o somitate a fenomenului artistic. Desele sale expoziții, celebrate în sălile de expoziții bucureștene, colecționarii de seamă (Dona, Adolf Ruleta, Zambaccian, Laserson, Weinberg) și evident pictura sa, toate au creat aura unui artist ce definește în bună măsură apogeul postimpresionismului românesc. Studierea peisajului petrașcian reprezintă o adevărată provocare pentru cercetărorul artei românești moderne. Specificitatea picturii lui Petrașcu ne introduce în psihologia unui artist modelat după structura marilor impresioniști, chiar dacă el însuși s-a desprins rapid, la începutul carierei, de presupusele "metehne" ale pictorilor plein-air-ului. Însă anumite elemente ce țin de chintesența picturii le recunoaștem și la maestrul lui Petrașcu, Nicolae Grigorescu. Ca urmare, o înrădăcinare în tipologiile impresioniste ale secolului al XIX-lea s-au transmis şi în "genetica" picturii lui Petrașcu. Cea mai evidentă moștenire, cea care de altfel a și reglementat itinerariile realizate de Petrașcu de-a lungul întregii sale cariere, rezidă în percepția artistului asupra motivului pictat. În cazul de față, pictorul punctează într-o manieră inedită motivul personajului feminin pe malul apei, tematică pe care o va picta începând cu primul deceniu al secolului XX. Urzită din întretăierea tematică a motivului amintit și definită de un bagaj idilic pregnant, "La scăldat" amintește de ciclul simbolist realizat de Petrașcu în jurul baigneuzelor. Peisajul se desfășoară după legile unei aparențe firești, cel puțin în ceea ce ține de formă, Petrașcu fiind atras mereu de principiile de stabilitate figurativă oferite de însăși natura. Chiar dacă pictorul nu se folosește de mici notații artificiale pentru a imprima ritm, planurile sunt astfel modelate spre a atinge o picturalitate echilibrată, dar expresivă. Cerul primește o încărcătură materială, oferind registrului superior aspecte scenografice, fiind responsabil de atingerea unei coerențe volumetrice. Personajele din prim-plan, pictate cu iz romantic sunt recurente, Petrașcu integrându-le și alte în opere realizate la circa 20 ani distanță ca "Nud la marginea apei" 1931 (Licitația de Iarnă Artmark 2016, lot. 192) și "Seara la malul mării" 1913 (M.N.A.R.). Realizată la Târgoviște, nu putem presupune decât că Petrașcu își imaginează compoziția, fiind puțin posibil ca o astfel de scenă să fi fost cu adevărat "regizată" de Petrașcu în 1931.(I.P.)

Препратки

CONSTANTINESCU, Paula, SCHOBEL, Doina, "Expoziția de pictură G. Petrașcu" [catalog], Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972
COSTESCU, Eleonora, "Gheorghe Petraşcu", Editura Meridiane, Bucureşti, 1975

Размери

width 82 cm, height 54 cm

Описание

ulei pe pânză, semnat datat şi localizat dreapta jos, cu negru, "G. Petraşcu, Tgvişte, (1)931"

Информация от изследване

Opera este reprodusă în catalogul "100 de ani de pictură românească", Pavel Şuşară, Bucureşti, 2005, la pag. 32.
Opera este reprodusă în catalogul "Peisajul impresionist în pictura din România", Mircea Deac, ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2009, la pag. 61.

Запознанства

1931

ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ

За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.

За допълнителна информация относно лота и търга, моля свържете се с Отдела на арт консултантите.