197. Head of poet Geo Bogza meets the drilling landscape

În domeniul sociologiei, o importan?a cruciala în dezvoltarea personalita?ii individului o are perioada primilor ?apte ani, popular numita ?i cei ?apte ani de acasa. În acest stadiu emergent, individul î?i dezvolta toate statusurile ?i normele sociale necesare coabitarii mai târzii în mediul uman, forme incipiente de personalitate, care, o data cu încheierea celui de al doilea ciclu al dezvoltarii (pâna în baza vârstei de 21 de ani), se cristalizeaza într-o forma corenta. Acest stadiu protosocial îl gase?te pe Victor Brauner într-o atmosfera dominata de misticism ?i multiculturalitate. Deborah ?i Herman Brauner, parin?ii artistului, au fost permanent preocupa?i de experimente oculte, Victor Brauner asistând adesea la ?edin?e de spiritism în mediul familiar, acestea fiind o moda a epocii care se derula chiar ?i în cele mai selecte medii - Regina Elisabeta fiind un alt nume ilustru care agrea aceste practici. Dupa o scurta perioada petrecuta la Hamburg, unde familia fugise din cauza pornirilor antisemite din timpul rascoalei ?arane?ti (1907), în 1912 ajung la Viena. Un prim contact cu lumea artelor vizuale îl are în mediul vienez, unde convie?uiau doua stiluri esen?iale în dezvoltarea domeniului artistic al secolului XX, Jugendstil ?i Expresionismul, descoperind adiacent ?i fanteziile protosuprarealiste (dupa formula lui André Breton care schi?eaza un parcurs al suprarealismului începând înca din perioada renascentista) ale lui Bruegel ?i Bosch în Kunsthistorisches Museum. Se pot depista influen?e ale atmosferei vieneze în primele sale încercari plastice, dupa întoarcerea la Bucure?ti în 1914, prin straniul care strabate (cât ?i preferin?a pentru) peisajele realizate în interiorul cimitirului Bellu (1916), de o pronun?ata atmosfera onirica transpusa printr-un limbaj plastic ce aminte?te de maniera expresionista. În 1919 se înscrie la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti, de unde a fost exmatriculat în 1921 din cauza participarii la o greva studenteasca, care milita pentru alinierea artei române?ti la demersurile modernismului european. Ideile grevi?tilor au fost confundate de ziari?ti cu o revolta bol?evica, manifestarea fiind aspru criticata. Artistul î?i continua studiile la Academia Libera a lui Horia Igiro?anu, pe care începuse s-o frecventeze în paralel cu ?coala de Arte Frumoase, de al carei sistem academic ?i rigid era profund nemul?umit. În anul urmator calatore?te la Falticeni ?i la Balcic, unde începe sa experimenteze plastic, la nivel compozi?ional. Primii ani ai carierei sale stau sub semnul improviza?iei ?i experimentului, realizând lucrari cubiste, expresioniste, dadaiste ?i constructiviste. În 1923 se apropie de Ilarie Voronca ?i începe sa frecventeze cercurile moderniste de stânga, care au format nucleul viitoarei mi?cari suprarealiste române?ti, la Laptaria lui Enache. Anul 1924 marcheaza debutul expozi?ional al artistului cu prima personala deschisa la Sala Mozart. Din acela?i an Brauner desfa?oara o intensa activitate publicistica ilustrând revistele de avangarda Contimporanul, Integral, Punct, Unu. În octombrie 1924, împreuna cu Ilarie Voronca, publica unicul numar al revistei 75HP în care Victor Brauner semneaza manifestul Pictopoezia, expresie unica a unui original sincretism plastico-literar ?i articolul Supra-ra?ionalismul care anun?a viitoarea sa orientare suprarealista. Între 1925 ?i 1927, Victor Brauner lucreaza la Paris, în atelierul lui Constantin Brâncu?i unde îi întâlne?te printre al?ii pe Marcel Duchamp ?i Man Ray. Înfiinteaza împreuna cu Ilarie Voronca, Benjamin Fondane si Claude Sernet, un “cenaclu românesc”, de orientare suprarealista. Expozi?ia ”Introviziuni”, deschisa în 1929 la Sala Mozart, cuprinde lucrari desprinse din imaginarul suprarealist. Mai mult ca sigur, Victor Brauner vede prima expozi?ie de anvergura dedicata grupului suparealist în anul 1925, la Galerie Pierre, lucru reflectat în lucrarile realizate în perioada 1927 – 1930, care stau sub amprenta stilistica a unui onirism de factura simbolica. Proaspat casatorit cu Margit Kosch, în martie 1930, artistul hotara?te sa emigreze la Paris. Revista ”Unu” saluta plecarea lui Brauner ca posibilitate de afirmare personala, fara sa faca referiri la situa?ia dificila ?i nesigura din ?ara. La Paris, Brauner se apropie de gruparea suprarealista condusa de Breton fiind vecin de atelier în Montrouge cu Alberto Giacometti ?i Yves Tanguy, alaturi de care expune prima data la Salon des Surindépendants. Prima lucrare cu adevarat suprarealista este considerata a fi “Ville Mediumnique”(1930), lucrare în care se pot observa influen?e duchampiene, prin mulajele siluetelor, care nu trimit aluzii la antropomorf, ci la o reprezentare prin suplinire a acestuia, straniile structuri putând fi citite ca mulaje ale umanului, în cheia grupului de celibatari din “Marele geam” al lui Marcel Duchamp, lucrare pe care Victor Brauner o cunoa?te prin Man Ray, prieten al lui Duchamp ?i care frecventeaza atelierul lui Brâncu?i, unde intra în legatura ?i cu Brauner. În fond, lucrarile timpurii suprarealiste ale artistului stau sub semnul influen?elor pe care Brauner ?i le însu?e?te dupa expozi?ia grupului din 1925, urmând a le sintetiza într-un limbaj propriu personal, o data cu jumatatea deceniului trei. Astfel, în Passivite Courtoise (1930), întâlnim influen?a prietenului sau de o via?a, Yves Tanguy, prin abordarea peisajului, dar ?i siluetele cu rezonan?a duchampiana din lucrarea sus men?ionata; în anul 1934, Brauner realizeaza o serie de tablouri de mici dimensiuni (tablouri de voaiaj) în care razbate întreaga atmosfera metafizica care aminte?te de compozi?ile lui De Chirico, pe care artistul îl remarca în aceea?i expozi?ie de la Galerie Pierre. În 1931, picteaza celebrul ”Autoportret” cu ochiul scos, aflat astazi în colec?ia Centrului Georges Pompidou, lucrare care s-a dovedit a fi profetica în biografia artistului, ?apte ani mai târziu, pe 27 august 1938, Victor Brauner, î?i pierde un ochi într-o disputa violenta între Oscar Dominquez ?i Esteban Frances. Nefericita întâmplare a transformat ”Autoportretul” de la Pompidou, cea mai cunoscuta lucrare pe aceasta tema semnata de Brauner, conform scriitorului argentinian Ernesto Sabato, în cea mai „controversata ?i oculta” opera din istoria artei. Pe 7 decembrie 1934, Victor Brauner deschide la Galerie Pierre prima expozitie personala din Paris, eveniment care a reprezentat primul succes de anvergura în rândul suprareali?tilor. Breton scria în prefa?a catalogului: ”La Brauner imagina?ia se dezlan?uie cu violen?a, aceasta arde ?i îndoaie filierele prin care suprarealismul însu?i este tentat uneori sa o faca sa treaca, în scopuri sistematice, de altfel admisibile.” Acest moment reprezinta anul sedimentarii lui Brauner în grupul format în jurul lui Breton, fapt atribuit ?i prin apari?ia în fotomontajul lui Man Ray “L’echiquier surrealiste” (lucrare de referin?a pentru autodefinirea ?i coagularea grupului lui Breton alaturi de opera lui Max Ernst din 1922, “Le rendez-vous des amis”) alaturi de ceilal?i nouasprazece reprezentan?i de seama, poe?i ?i pictori. Anul urmator deschide o expozi?ie cu 16 lucrari la Galeria Mozart, din care, conform jurnalului lui Gellu Naum, care a fost “fascinat pâna la adora?ie” de aceasta expozi?ie, nimeni nu a în?eles nimic. Era perioada în care artistul, profund afectat de criza economica ?i pornirile antisemite ale oamenilor, devine preocupat de sensurile existen?ei, filosofia politica ?i egalitatea dintre oameni. Victor Brauner se regase?te în ideile de stânga ale suprarealismului francez, teoretizate de Breton înca de la sfâr?itul anului 1930 în manifestul ”Le surréalisme au service de la Révolution”. Pictura ?i grafica sa prezinta o lume decadenta, o societate obtuza, alienata de schizofrenia capitalista. Creeaza celebrul personaj grotesc ?i absurd, Domnul K, inspirat de personajul omonim din ”Procesul” lui Kafka, asupra caruia va reveni constant. Încheiem aici, scurtul periplu biografic menit a descifra în cheia experien?elor ?i a formarii artistului, lucrarea “Poetul Geo Bogza arata capul sau peisajului cu sonde” realizata în momentul crucial al muta?iei stilistice definitive catre suprarealism, 1929 – 1930. Opera este realizata în anul 1929, moment în care Brauner îl viziteaza pe Bogza la Bu?tenari, marcând totodata ?i începutul unei strânse prietenii; poetul noteaza în jurnal referitor la acest episod: “13 – 26 Iulie. Cu Victor mereu. Am fost la Valeni ?i am dat 11 mii lei […]. Victor a facut un desen ?i un tablou pentru mine”. Importan?a lucrarii de fa?a, cruciala, pentru dezvoltarea concep?iei artistice a lui Brauner este atât de natura stilistica, cât ?i iconografica, dat fiind ca apare în stadiu incipient unul din lait-motivele centrale ale corpusului crea?iei brauneriene – jocul dublului. La nivelul limbajului plastic, lucrarea întrune?te toate abordarile stilistice anterioare suprarealismului: aerul expresionist degajat prin recurgerea la un registru cromatic precar, dominat de culori puternice, viscerale; abordarea impresionista (în sens naturalist) a peisajului, chiar ?i domina?ia acestuia asupra întregului plan secund al compozi?iei; carna?ia, ?i dispunerea musculaturii, abordarea ei reprezinta forme temperate ale constructivismului caracteristic perioadei începutului deceniului al treilea o data cu vizitarea Balcicului; cheia dadaista de introducere a grafiei în mediul tradi?ional al reprezentativita?ii, chiar ?i alegerea unui font u?or ludic, vegetal, cât ?i titlul – o imagine cât o picto-poezie. Cu toate acestea, de?i nu în întregime suprarealista, opera împarte acela?i aer, datorita unui element mult mai subtil, iconografia jocului dublu, întâlnit din acest moment pâna la sfâr?itul vie?ii în crea?ia lui Brauner. Un nivel mai facil al interpretarii, pe modelul androginiei, totu?i scindate, arunca ?i o u?oara lumina misogina asupra reprezentarii; partea cerebrala eviden?iata ?i prin detalierea anatomica, capul cu creierul prins ca într-o capsula bine protejata, este un chip cu trasaturi amanun?it masculine, opus par?ii lume?ti, dat fiind faptul ca restul corpului este desprins de creier, locul acestuia fiind suplinit de o perdea de fum asemeni glon?ului care a parasit ?eava, deci lipsit de facultatea gândirii ?i fara macar a avea o aluzie la suflet/spirit, este interpretata în nota anatomica feminina, chiar pronun?at feminina prin sânii care par mai degraba alipi?i decât o descenden?a firesc anatomica a corpului. Cu toate acestea, cel mai probabil, cheia de citire este una mult mai profunda ?i subtila, cunoscând personalitatea lui Brauner. Tot în registrul androginiei, însa de aceasta data consacrata unui bestiar mistic, tandemul incubus/sucubus (care se desavâr?e?te în seria de lucrari Victor-Victorel). Incubul reprezinta proiec?ia demonica a masculinita?ii, corespondentul mitului Zburatorului din folclorul Balcanic. Acestui concept i se alatura sucubul feminin. Pe lânga componenta mitologica, mai puternic se distinge componenta erotica, cei doi termeni desemnând raporturi sexuale în fond (latina incub = a se culca peste, deasupra; sucub = a se culca sub, dedesupt) dar care stau la baza întregii orânduiri sociale prin intermediul religiei. De fapt, dublul joc sexual, androginia este regasita ?i prin popularea celor doua planuri ale tabloului specific, atfel încât fundalul este dominat de verticalitatea sondelor ?i registrul cromatic rece însumând simboluri falice (chiar ?i tehnicitatea elementelor, sondele din domeniul industrial trimi?ând la faculta?i ra?ionale, cerebrale) ?i planul central dominat de o cromatica senzuala ?i forme cursive, arabescuri, trimi?ând la componenta sensibila, feminina. Supradimensionarea corporala, pe lânga experien?a constructivista, î?i are modelul ?i în influen?a cineastului Fritz Lang asupra lui Brauner, prin filmele pe care artistul le vede la Bucure?ti în 1926, Dr. Mabuse ?i faimosul Metropolis.

Препратки

„Victor Brauner dans les collections du Musée National d’Art Moderne”, Centre Georges Pompidou, Paris, 1999 „Le Dessins Magiques de Victor Brauner”, Ed. Denoël, Paris, 1965 „Victor Brauner, écrits et correspondances, 1938-1948”, Centre Pompidou, Paris, 2005 PANA, Sasa, „Sadismul adevarului”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2009 PANA, Sa?a, “Nascut în ‘02”, Ed. Minerva, Bucure?ti, 1973 PAVEL, Amelia, „Victor Brauner”, Ed. Arc2000, Bucuresti, 1999 SARANE, Alexandrian, „Le centenaire de Victor Brauner”, Ed. ICARE, Bucuresti, 2006 SARANE, Alexandrian, „Victor Brauner”, Ed. Junimea, Iasi, 2005 VELESCU, Cristian-Robert, „Victor Brauner d’après Duchamp”, Institutul Cultural Român, Bucuresti, 2007

Размери

width 111 cm, height 74 cm

Описание

oil on canvas, signed lower right, in red, "VICTOR BRAUNER"

Lot.notes

pe verso, eticheta de participare în expozitia "Contimporanul", Muzeul National de Arta al României.

ПРОИЗХОД

1929-1931 colec?ia Geo Bogza; 1931-1981 colectia Sasa Pana; 1981-2013 colec?ia familei Sa?a Pana.

ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ

За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.

За допълнителна информация относно лота и търга, моля свържете се с Отдела на арт консултантите.