350. Portretul domnitorului Nicolae Mavrogheni [1786-1790]

Opera de față ne conduce către începutul picturii laice în spațiul românesc, nu atât datorită vechimii pânzei (cca. 230 de ani), cât mai ales datorită autorului. Ne întoarcem într-o epocă în care pictorul purta drept cognome meseria pe care o practica - zugrav. Grigore Zugravul este fără îndoială unul dintre cei mai vechi și totodată unul dintre puținii pictori ce activau în Țara Românească în preajma lui 1800. Suntem în epoca în care zugravul de subțire, un proto pictor modern, abia era recunoscut și departajat de zugravul de "gros", zugravul de case. Acești primi zugravi de subțire, cei care făcuseră trecerea la ulei și pânză veneau dintr-un univers dominat în mare măsură de cerințele ortodoxe, majoritatea fiind zugravi de biserici și meșteri iconari. La 1787 breasla zugravilor de subțire devine autonomă, cunoscând și un prim arhi-zugrav în numele lui Gheorghe (Iordache) Venier (Venețianul), cel mai probabil Giorgio Venier, pictor italian, ales la 1 februarie 1787 staroste al breslei, însărcinat ulterior de Nicolae Mavrogheni cu restaurarea diverselor portrete votive din bisericile străvechi. Atât Gheorghe Venier, cât și Grigore Zugravul apar înregistrați și activi în perioada de domnie a lui Nicolae Mavrogheni (1786-1790), pe care îl cunoaștem portretizat în ulei în doar trei instanțe.
Opera de față, un portret de curte cel mai probabil, completează cealaltă creație a lui Grigore Zugravul, compoziția alegorică în care surprinde urcarea pe tron a lui Mavrogheni, cât și scena de gen pictată de Venier în scurta perioadă de domnie a lui Mavrogheni.
În tabloul realizat de Grigore Zugravul, Mavrogheni este portretizat într-o manieră tipică portretului de nobil după moda europeană, portret în două-treimi, cu chipul în semi profil, în care personajul stă cu mâna în șold, poziție ce ar trebui să înfățișeze grandoarea și importanța personajului. Având de a face cu un portret "de aparat", Mavrogheni este surprins într-o înfățișare ce îi justifică locul în societate: barba mare, rezervată doar boierilor cei mai importanți, înalților dregători sau domnitori; pe cap poartă un gugiuman cu pene prinse de surguci din diamante, din blană de samur, cu fundul alb (culoare domnească); o șubă îmblănită (cabanița princiară) peste o feregea roșie cu mănecile îmblănite cu sub care se vede anteriul încins cu un prețios brâu (probabil de mătase), în care se întrevede și mânerul hangerului domnesc, și el un însemn al rangului.
În plus, portretul este încadrat într-un medalion auriu, împodobit în partea inferioară de stema Țării Românești și în a cărui exergă poate fi citită titulatura lui Mavrogheni:"Io Nicolae Petru Mavroyeni Voevod și ighemon al Uggro Vlahiei". Toate acestea sunt puse sub protecție divină, având în vedere îngerul pictat în interiorul medalionului, la dreapta lui Vodă Mavrogheni, ce îi cântă slava celui "uns". (I.P.)

Препратки

IORGA, Nicolae, "Istoria industriilor la români", București, 1927
CORNEA, Andrei, " picturi românești moderne", Ed. Meridiane, București, 1980

Описание

ulei pe pânză

Информация от изследване

Pe verso, etichetă "1535. Anonim, Copie dupa un tablou de sec. XVII", etichetă "C. Manu". Opera este reprodusă în catalogul "Documente din Secolele al XVI-lea - XIX-lea privitoare la familia Mano", Constantin George Manu, Tipografia Curții Regale, București, 1907, la pag. 452, cu descrierea: "Nicolae Vodă Mavroyeni. Tatăl Domniței Sultana Mavroyeni, măritată cu Hatmanul Manoil Mano și al Domniței Ruxandra Mavroyeni, măritată cu Comisul Alexandru Mano. (Portret în uleiu dela sfârșitul veacului al XVIII-lea, în casa Generalului Ioan Mano)". Opera este reprodusă în albumul "La Galerie Nationale. La peinture roumaine au Musée D'Art de la République Socialiste de Roumanie", Alexandru Cebuc, București la pag. 81. Opera este reprodusă în catalogul expoziției "Nicolae Grigorescu. L'Age de l'Impressionisme en Roumanie", M.N.A.R., Ville de Bruxelles, SilvanaEditoriale, Bruxelles, 2011 la pag. 23. Opera este clasată în categoria Fond a Patrimoniului Național Cultural Mobil, prin ordinul ministrului culturii nr. 2369 din 22.05.2014.

Lot.notes

Pe verso, număr de inventar Muzeul Național de Artă al României, PN GG 3538.

Запознанства

1786-1790

ПРОИЗХОД

colecția vornicului Ioan (Iancu) Manu (1803 - 1874); colecția gen. George Manu (1833 - 1911); colecția Constantin G. Manu (1871-1959); din 1948, colecția Muzeului Alexandru Saint-Georges; din 1949, colecția Muzeului de Artă al R.P.R., inv. 3538; din 2015, colecția urmașilor lui Constantin G.Manu.

ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ

За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.

За допълнителна информация относно лота и търга, моля свържете се с Отдела на арт консултантите.