85. Three letters sent by Anton Pann to the musician Gheorghe Ucenescu, Brașov, 1854, hand signed by the poet, extreme rarity (6 sheets)
Начална цена
EUR 600
Продадено
EUR 1.600
Сесия
Вто, 15 февруари 2022 19:00
Размери
width 21 cm, height 27 cm
Информация от изследване
Gheorghe Ucenescu a fost un cântÄreÈ Èi dascÄl român, profesor de muzicÄ la primul gimnaziu românesc din BraÈov. Este presupusul autor al melodiei imnului âDeÈteaptÄ-te, române!â. Ãn 1848, la cererea lui Andrei MureÈianu, Ucenescu i-a intonat mai multe melodii populare pentru niÈte versuri de-ale sale (poezia âUn rÄsunetâ). S-a nÄscut la Sibiu dar s-a mutat de timpuriu la BraÈov. A învÄÈat âPsaltichiaâ la BucureÈti, cu Anton Pann. A scris cântece laice Èi bisericeÈti, a adunat Èi publicat material folcloric. Printre lucrÄrile lui Ucenescu se numÄrÄ: âCântece de stea Èi colindâ (1856), âMagazin de centuri noi Èi vechiâ (1883). A fost dascÄl la Biserica Sfântul Nicolae din BraÈov pânÄ la sfârÈitul vieÈii. Anton Pann poet român de origine bulgarÄ sau aromânÄ, profesor de muzicÄ religioasÄ, protopsalt, compozitor de muzicÄ religioasÄ, folclorist, literat Èi publicist, compozitor al muzicii imnului naÈional al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu âfinul Pepelei, cel isteÈ ca un proverbâ în poemul Epigonii. Anul 1848 îl gÄseÈte pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. PÄrÄsise BucureÈtii din pricina molimei de holera. La 11 iunie izbucneÈte ca o uriaÈÄ flacÄrÄ RevoluÈia Èi se întinde în intreaga ÈarÄ. Gheorghe Dem Theodorescu scrie în legÄturÄ cu acest eveniment cÄ âAnton Pann lucra peste Olt pentru realizarea ideilor naÈionale Èi cânta triumful revoluÈiunii printr-un imn, de care s-a vorbit în organele de publicitate ale epociiâ. Este vorba de un document Nr. 1184 din 30 iulie 1848 Èi publicat în âMonitorul Romanâ Nr. 14 din 26 august 1848, inserat în colecÈia âAnul 1848 în Principatele Româneâ, în care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandÄ al districtului Vâlcea, Dumitru ZÄgÄnescu, fratele cÄpitanului de pompieri Pavel ZÄgÄnescu, eroul bÄtÄliei din Dealul Spirii, raporta Ministrului Treburilor din LÄuntrul ÈÄrii RomâneÈti, cadrul în care fusese sÄrbÄtoritÄ revoluÈia în oraÈul Râmnicu-Vâlcea Èi care menÈioneazÄ Èi participarea lui Anton Pann: âÃntr-acest pompos constituÈiu, aflându-se Èi d-lui Anton Pann, profesor de muzicÄ, împreunÄ cu câÈiva cântÄreÈi de aceeaÈi profesie, au alcÄtuit o musicÄ vocalÄ cu niÈce versuri prea frumoase puse pe un ton national plin de armonie Èi triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetÄÈenilorâ. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, âîntr-o câmpie înconjuratÄ cu arbori, ce este la marginea cetÄÈiiâ, adicÄ actualul parc ZÄvoi, prilej cu care s-a depus jurÄmântul pe ConstituÈie, s-au sfinÈit steagurile revoluÈiei Èi s-a cântat âpentru prima datÄ Ã®n Èara Româneascaâ, într-un cadru oficial, dupÄ afirmaÈia lui Vasile Roman, viitorul Imn de stat al României, DeÈteaptÄ-te, române!. Anton Pann a fost cel care a pus pe muzicÄ versurile poeziei âUn rÄsunetâ, scrisÄ de Andrei MureÈanu prin 1842. Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann Èi unul din admiratorii acestuia, ne relateazÄ cum în casa poetului Andrei MureÈanu din BraÈov, unde se întâlneau Nicolae BÄlcescu, Ion BrÄtianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac Èi Vasile Alecsandri, cu toÈii fiind în cÄutarea unei melodii pentru poezia âUn rÄsunetâ, cel care a gÄsit melodia âveche, tÄrÄgÄnatÄâ, dar devenitÄ atât de vibrantÄ Ã®n posterioritate, a fost Anton Pann. Vorbind despre poetul Andrei MureÈanu Èi despre poezia âUn rÄsunetâ (âDeÈteaptÄ-te, române!â), George CÄlinescu numeÈte aceastÄ poezie âMarseilleza românÄâ, iar pe Anton Pann îl considerÄ âacel Rouget de Lisle românâ, comparându-l cu Claude Joseph Rouget de Lisle (1760-1836), ofiÈerul francez care a compus Marseilleza, imnul RevoluÈiei franceze de la 1789.
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
За допълнителна информация относно лота и търга, моля свържете се с Отдела на арт консултантите.
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
За допълнителна информация относно лота и търга, моля свържете се с Отдела на арт консултантите.
Размери
width 21 cm, height 27 cm
Информация от изследване
Gheorghe Ucenescu a fost un cântÄreÈ Èi dascÄl român, profesor de muzicÄ la primul gimnaziu românesc din BraÈov. Este presupusul autor al melodiei imnului âDeÈteaptÄ-te, române!â. Ãn 1848, la cererea lui Andrei MureÈianu, Ucenescu i-a intonat mai multe melodii populare pentru niÈte versuri de-ale sale (poezia âUn rÄsunetâ). S-a nÄscut la Sibiu dar s-a mutat de timpuriu la BraÈov. A învÄÈat âPsaltichiaâ la BucureÈti, cu Anton Pann. A scris cântece laice Èi bisericeÈti, a adunat Èi publicat material folcloric. Printre lucrÄrile lui Ucenescu se numÄrÄ: âCântece de stea Èi colindâ (1856), âMagazin de centuri noi Èi vechiâ (1883). A fost dascÄl la Biserica Sfântul Nicolae din BraÈov pânÄ la sfârÈitul vieÈii. Anton Pann poet român de origine bulgarÄ sau aromânÄ, profesor de muzicÄ religioasÄ, protopsalt, compozitor de muzicÄ religioasÄ, folclorist, literat Èi publicist, compozitor al muzicii imnului naÈional al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu âfinul Pepelei, cel isteÈ ca un proverbâ în poemul Epigonii. Anul 1848 îl gÄseÈte pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. PÄrÄsise BucureÈtii din pricina molimei de holera. La 11 iunie izbucneÈte ca o uriaÈÄ flacÄrÄ RevoluÈia Èi se întinde în intreaga ÈarÄ. Gheorghe Dem Theodorescu scrie în legÄturÄ cu acest eveniment cÄ âAnton Pann lucra peste Olt pentru realizarea ideilor naÈionale Èi cânta triumful revoluÈiunii printr-un imn, de care s-a vorbit în organele de publicitate ale epociiâ. Este vorba de un document Nr. 1184 din 30 iulie 1848 Èi publicat în âMonitorul Romanâ Nr. 14 din 26 august 1848, inserat în colecÈia âAnul 1848 în Principatele Româneâ, în care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandÄ al districtului Vâlcea, Dumitru ZÄgÄnescu, fratele cÄpitanului de pompieri Pavel ZÄgÄnescu, eroul bÄtÄliei din Dealul Spirii, raporta Ministrului Treburilor din LÄuntrul ÈÄrii RomâneÈti, cadrul în care fusese sÄrbÄtoritÄ revoluÈia în oraÈul Râmnicu-Vâlcea Èi care menÈioneazÄ Èi participarea lui Anton Pann: âÃntr-acest pompos constituÈiu, aflându-se Èi d-lui Anton Pann, profesor de muzicÄ, împreunÄ cu câÈiva cântÄreÈi de aceeaÈi profesie, au alcÄtuit o musicÄ vocalÄ cu niÈce versuri prea frumoase puse pe un ton national plin de armonie Èi triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetÄÈenilorâ. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, âîntr-o câmpie înconjuratÄ cu arbori, ce este la marginea cetÄÈiiâ, adicÄ actualul parc ZÄvoi, prilej cu care s-a depus jurÄmântul pe ConstituÈie, s-au sfinÈit steagurile revoluÈiei Èi s-a cântat âpentru prima datÄ Ã®n Èara Româneascaâ, într-un cadru oficial, dupÄ afirmaÈia lui Vasile Roman, viitorul Imn de stat al României, DeÈteaptÄ-te, române!. Anton Pann a fost cel care a pus pe muzicÄ versurile poeziei âUn rÄsunetâ, scrisÄ de Andrei MureÈanu prin 1842. Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann Èi unul din admiratorii acestuia, ne relateazÄ cum în casa poetului Andrei MureÈanu din BraÈov, unde se întâlneau Nicolae BÄlcescu, Ion BrÄtianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac Èi Vasile Alecsandri, cu toÈii fiind în cÄutarea unei melodii pentru poezia âUn rÄsunetâ, cel care a gÄsit melodia âveche, tÄrÄgÄnatÄâ, dar devenitÄ atât de vibrantÄ Ã®n posterioritate, a fost Anton Pann. Vorbind despre poetul Andrei MureÈanu Èi despre poezia âUn rÄsunetâ (âDeÈteaptÄ-te, române!â), George CÄlinescu numeÈte aceastÄ poezie âMarseilleza românÄâ, iar pe Anton Pann îl considerÄ âacel Rouget de Lisle românâ, comparându-l cu Claude Joseph Rouget de Lisle (1760-1836), ofiÈerul francez care a compus Marseilleza, imnul RevoluÈiei franceze de la 1789.
Алтернативни лотове
149. Manuscript of "Theodor Pallady", by Victor Eftimiu, 1935, with autograph (3 sheets)
