29. Țărancă din Sibiu

În «Ţărancă din Sibiu», Medrea redă, în forme ample, chipul unei femei din popor, cu trăsături caracteristice şi expresive” spunea K. H. Zambaccian în cartea dedicată sculptorului în 1957 despre opera prezentă, un bust reprezentând portretul mamei colecţionarului Vasile Stoica. Lucrarea este una dintre cele desăvârşite din creaţia portretistică a lui Cornel Medrea, fiind menţionată şi reprodusă în majoritatea studiilor care s-au oprit asupra operei artistului transilvănean. Totuşi, acestea nu menţionează identitatea personajului, care rămâne în acest fel emblematic pentru tipologia omului din popor. Critica de artă acordă portretisticii un loc prevalent în opera lui Medrea, fiind capitolul în care originalitatea sa s-a afirmat cel mai plenar. Astfel Eugen Schileru afirma că „în nici un alt sector al sculpturii poziţia realistă a lui Medrea nu este atât de netă, de evidentă ca în portret”, la fel cum George Oprescu observa că în domeniul portretului i se descoperă lui Medrea „frumoase calităţi de sculptor realist.” Acest capitol este şi cel mai amplu din opera sa, portretistica constituind o preocupare permanentă, în care se disting, printre trăsăturile caracteristice, realismul viziunii şi tendinţa către monumentalitate. Portretele lui Medrea urmăresc caracterul general al personajului şi însuşirile sale spirituale principale, acestea alcătuind o idee dominantă căreia i se subordonează amănuntele figurii. Se orientează către sondarea interiorităţii personajului, pentru că aceea este sursa formelor, trăsăturile fizice fiind modelate de viaţa lăuntrică. Chipurile înfăţişate, adesea sobre, poartă o nobleţe austeră, în care sunt cuprinse întregi biografii spirituale, mai mult decât date despre forma fizică. Artistul reuşeşte să individualizeze personajele sale, foarte diferite ca structură sufletească, şi să creeze „unele dintre cele mai izbutite portrete din sculptura românească”, în opinia lui Marin Mihalache. Medrea a realizat portretele unor personalităţi culturale şi artistice din ţară şi din lume precum Victor Hugo, Barbu Delavrancea, Octavian Goga, Gheorghe Lazăr, Mihai Eminescu, Marius Bunescu, Ion Theodorescu-Sion şi Gheorghe Petraşcu şi ale unor figuri înconjurate de un aer eroizant, evocatoare pentru perseverenţa revoluţionară, cum sunt „Învingătorul”, „Doja” şi „Horia”. Printre acestea din urmă se numără şi portretul ţărăncii din Sibiu, un bust de viziune monumentală ce simbolizează virtuţile omului simplu din popor. Opera vădeşte forţa de definire a caracterului şi de sugestie a stărilor afective ale personajului, pe care Medrea o pune în slujba formulării unui portret autentic de ţărancă din zona Sibiului, reprezentativ pentru o întreagă arie umană. Bustul este construit viguros, cu planuri ample, în care se găsesc sintetizate date despre costum, tratate plastic, fără a se insista asupra detaliului. Acoperământul pentru cap se aşează ca o aureolă deasupra capului uşor plecat, iar privirea întoarsă către interior, figura adoptând un aer de sfinţenie. Modelajul obrazului, expresia severă, ochii cercetând în gânduri, liniile care îi brăzdează faţa, sunt amprenta exterioară a unui suflet încercat, îmbogăţit de experienţele trecutului. Impresionantă este puterea care rezidă în interior, personajul fiind exponenţial pentru toţi cei care, îndurând îndelungi suferinţe, au rămas neclintiţi şi încrezători într-o dreptate ce va să vină. Dintre sculpturile de Cornel Medrea incluse în colecţia Vasile Stoica, opera „Ţărancă din Sibiu” este conferită cu cea mai mare forţă emoţională, artistul fiind preocupat să redea în lucrarea sa nu atât asemănarea la nivelul fizionomiei, cât un portret al vieţii interioare a mamei comanditarului, eroizat şi universalizat, rămas ca un monument al ţăranului transilvănean. Lucrarea este menţionată sub numele „Ţărancă din Sibiu” în Marin Mihalache, „Cornel Medrea”, p. 16, în K. H. Zambaccian, „C. Medrea”, p. 13, intitulată „Ţărancă bătrână din Sibiu” şi apare reprodusă în George Oprescu, „Sculptura statuară românească”, p. 141.

Препратки

BELDIMAN, Ioana, „Sculpturi franceze. Un patrimoniu resuscitat”, Editura Simetria, Bucureşti, 2005 MIHALACHE, Marin, „Cornel Medrea”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972 ZAMBACCIAN, K. H., „C. Medrea”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957

Размери

depth 26 cm, width 55 cm, height 57 cm

Описание

bronz patinat, semnat dreapta, în spate, la bază C. Medrea, 1935

Информация от изследване

Lucrarea provine din colecția diplomatului român Vasile Stoica, colecție preluată în 1977 de Muzeul Național de Artă al României, iar după căderea regimului comunist, în urma unui şir îndelungat de procese, restituită moştenitorilor diplomatului, în cursul anului 2009 Lucrarea a participat la Salonul Oficial din 1936 sub titlul de “Mama domnului V. Stoica“ și este reprodusă în catalogul expoziției la cat. 342 Lucrarea este reprodusă în catalogul “Sculptura statuară românească”, George Oprescu, Ed. de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955, pag. 141

ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ

За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.

За допълнителна информация относно лота и търга, моля свържете се с Отдела на арт консултантите.