Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
„Sinceritatea, marea sinceritate, toată sinceritatea, iată temelia lucrărilor lui Ghiaţă aşa de egale menţinute, fiecare în parte şi toate la un loc. Este un tot unitar evident până la amănunte.” (Victor Ion Popa, citat în Preutu Marina, „ Dumitru Ghiaţă” Editura Meridiane, Bucureşti, 1977, p. 96)
Una dintre vocile cele mai armonioase din pictura românească, căruia însuşi Henri Focillon i-a dedicat o mare parte din studiul său publicat cu ocazia primei vizite în România, Dumitru Ghiaţă impresionează prin lirismul auster al picturii sale, prin forţa şi siguranţa de sine în interpretarea realităţii. Centrul filosofiei artistice a lui Ghiaţă îl constituie legătura constantă cu natura. Peisajul dobrogean, frumuseţea munţilor ori a mai multor flori proaspete, îi ofereau artistului momente de reflecţie, în urma cărora extrăgea esenţa lucrurilor.
Originalitatea lucrărilor lui Ghiaţă constă în autenticitatea viziunii artistului, în adierea de poezie pe care o aduce fiecare dintre lucrările sale, cu precădere, peisajele. Ecourile armoniei interioare a pictorului, ca rezultat al firii meditative, se regăsesc în toate operele sale. Asemenea celorlalte tematici adoptate constant de Ghiaţă, peisajul a reprezentat o preocupare a întregii sale activităţi artistice. Călător al plaiurilor româneşti, Ghiaţă a reuşit să suprindă în peisajele sale acele imagini ale naturii ce corespundeau firii sale: locuri obişnuite sub efectul luminii nu prea puternice.
Primele peisaje ale creaţiei sunt începuturi de drum, mărturisind el însuşi că a încercat „să prindă câteva lumini frumoase”, dă realizeze „o armonie cromatică bună”. Mai târziu, Bucureştiul, Hurezi, litoralul dobrogean sau Valea Prahovei, reflectă o viziune artistică matură, stări sufleteşti mai sobre şi o vigoare artistică unică. Referindu-se la întreaga sa creaţie, George Oprescu afirma: „virila seriozitate, tensiunea spiritului şi a ochiului în faţa unui colţ de natură”. Alăturat lui Nicolae Grigorescu – pentru care, sentimentul naturii creşte prin viziunea plastică – Dumitru Ghiaţă ne apare prin prisma aceluiaşi sentiment puternic faţă de natură, dar în faţa căreia se restrânge şi se concentrează, oferind astfel autenticitate în expresia naturii.
Spaţiul Băii de Aramă şi împrejurimile acesteia – peisajele, biserica din Tarniţa, hora de la Brebina, stejariin de pe muntele Cornet, în direct contrast cu pământul de culaorea roşului ars – au reprezentat tot atâtea motive de inspiraţie în perioada anilor premergători celui de-al doilea război mondial.
Ciclul lucrărilor de după război, aşa zisul ciclu montan – Comana, Sinaia, Buşteni, Filipeştii de Pădure – se remarcă prin aceeaşi măreţie calmă, aproape rituală în abordarea peisajului, demonstrând maturitate în tehnică şi măiestrie în folosirea mijloacelor picturale. Senzaţia primă în faţa tuturor acestor lucrări este aceea a aşteptării, a singurătăţii, ca rezultat al atmosferei grele, împovărată de vapori de apă şi mereu supusă schimbărilor.
Opera „Iarnă peste Popa Soare”, imaginea motivului bisericii sub cerul plumburiu al unei zile de iarnă, impresionează prin preferinţa formelor simple dar revelatoare de profunde semnificaţii pentru artist. Proiectată în centrul compoziţiei, arhitectura bisericii împreună cu liniile verticale ale copacului şi ale clădirii, ce dau echilibru compoziţiei, se regăsesc toate în siguranţa interioară a creatorului lor, mijlocind privitorului, contactul cel mai direct cu izvorul emoţional al lui Ghiaţă. Realizată cu mult meşteşug, opera apare puternică, de un dramatism aproape poetic şi uman.
Препратки
PREUTU, Marina, „ Dumitru Ghiaţă” Editura Meridiane, Bucureşti, 1977
BACONSKY A.E., „Dumitru Giaţă”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965
Описание
ulei pe pânză lipită pe carton, semnat dreapta jos, cu brun, Ghiaţă D.
Информация от изследване
Opera a făcut parte din colecția Ilie Mirea.
Opera a participat la expoziția ”Mari repere ale artei românești - Pinacoteca București”, 2009
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
„Sinceritatea, marea sinceritate, toată sinceritatea, iată temelia lucrărilor lui Ghiaţă aşa de egale menţinute, fiecare în parte şi toate la un loc. Este un tot unitar evident până la amănunte.” (Victor Ion Popa, citat în Preutu Marina, „ Dumitru Ghiaţă” Editura Meridiane, Bucureşti, 1977, p. 96)
Una dintre vocile cele mai armonioase din pictura românească, căruia însuşi Henri Focillon i-a dedicat o mare parte din studiul său publicat cu ocazia primei vizite în România, Dumitru Ghiaţă impresionează prin lirismul auster al picturii sale, prin forţa şi siguranţa de sine în interpretarea realităţii. Centrul filosofiei artistice a lui Ghiaţă îl constituie legătura constantă cu natura. Peisajul dobrogean, frumuseţea munţilor ori a mai multor flori proaspete, îi ofereau artistului momente de reflecţie, în urma cărora extrăgea esenţa lucrurilor.
Originalitatea lucrărilor lui Ghiaţă constă în autenticitatea viziunii artistului, în adierea de poezie pe care o aduce fiecare dintre lucrările sale, cu precădere, peisajele. Ecourile armoniei interioare a pictorului, ca rezultat al firii meditative, se regăsesc în toate operele sale. Asemenea celorlalte tematici adoptate constant de Ghiaţă, peisajul a reprezentat o preocupare a întregii sale activităţi artistice. Călător al plaiurilor româneşti, Ghiaţă a reuşit să suprindă în peisajele sale acele imagini ale naturii ce corespundeau firii sale: locuri obişnuite sub efectul luminii nu prea puternice.
Primele peisaje ale creaţiei sunt începuturi de drum, mărturisind el însuşi că a încercat „să prindă câteva lumini frumoase”, dă realizeze „o armonie cromatică bună”. Mai târziu, Bucureştiul, Hurezi, litoralul dobrogean sau Valea Prahovei, reflectă o viziune artistică matură, stări sufleteşti mai sobre şi o vigoare artistică unică. Referindu-se la întreaga sa creaţie, George Oprescu afirma: „virila seriozitate, tensiunea spiritului şi a ochiului în faţa unui colţ de natură”. Alăturat lui Nicolae Grigorescu – pentru care, sentimentul naturii creşte prin viziunea plastică – Dumitru Ghiaţă ne apare prin prisma aceluiaşi sentiment puternic faţă de natură, dar în faţa căreia se restrânge şi se concentrează, oferind astfel autenticitate în expresia naturii.
Spaţiul Băii de Aramă şi împrejurimile acesteia – peisajele, biserica din Tarniţa, hora de la Brebina, stejariin de pe muntele Cornet, în direct contrast cu pământul de culaorea roşului ars – au reprezentat tot atâtea motive de inspiraţie în perioada anilor premergători celui de-al doilea război mondial.
Ciclul lucrărilor de după război, aşa zisul ciclu montan – Comana, Sinaia, Buşteni, Filipeştii de Pădure – se remarcă prin aceeaşi măreţie calmă, aproape rituală în abordarea peisajului, demonstrând maturitate în tehnică şi măiestrie în folosirea mijloacelor picturale. Senzaţia primă în faţa tuturor acestor lucrări este aceea a aşteptării, a singurătăţii, ca rezultat al atmosferei grele, împovărată de vapori de apă şi mereu supusă schimbărilor.
Opera „Iarnă peste Popa Soare”, imaginea motivului bisericii sub cerul plumburiu al unei zile de iarnă, impresionează prin preferinţa formelor simple dar revelatoare de profunde semnificaţii pentru artist. Proiectată în centrul compoziţiei, arhitectura bisericii împreună cu liniile verticale ale copacului şi ale clădirii, ce dau echilibru compoziţiei, se regăsesc toate în siguranţa interioară a creatorului lor, mijlocind privitorului, contactul cel mai direct cu izvorul emoţional al lui Ghiaţă. Realizată cu mult meşteşug, opera apare puternică, de un dramatism aproape poetic şi uman.
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
