Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Снимките на лота са с информативен и илюстративен характер и не могат да предоставят изключително детайлен изглед на обекта от всички ъгли. Препоръчваме внимателен оглед на лота на място, преди да направите наддаване.
Născut la Bucureşti, primele studii le face la Şcoala de Arte şi Meserii şi apoi la Şcoala de Arte Frumoase, unde îl are ca profesor pe Karl Storck. Obţine din partea Statului o bursă de studii la Paris, unde studiază în paralel sculptura cu Eugène Delaplanche şi pictura cu Pierre-Auguste Cot. În 1880, expune sculptura ”În rugăciune” la Salonul din Paris, lucrare care îl face remarcat. Doi ani mai târziu revine în ţară, unde lucrările sale se bucură de apreciere şi îi sunt încredinţate multe dintre comenzile statului de monumente şi busturi. Este autorul primei sculpturi monumentale de for public din România, statuia lui Gheorghe Lazăr, poziţionată în faţa Universităţii din Bucureşti, precum şi al monumentului Gheorghe Asachi din Iaşi. Expune totodată desene, acuarele şi picturi interesante, la Salonul din Paris şi la Bucureşti, primite pozitiv de public şi critică. Activitatea sa a inclus şi planul pedagogic, Ion Georgescu predând sculptura la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti.
Ion Georgescu, considerat cel mai pregătit şi mai talentat sculptor român al secolului al XIX-lea (Gheorghe Oprescu, 1945), s-a folosit întotdeauna de creion şi acuarelă pentru a-şi reprezenta ideile plastice ale unui monument pe care il proiecta, însă a practicat desenul şi pictura şi independent de funcţiile lor pregătitoare pentru sculptură. O biografie de-a sa, scrisă de un fost elev de-al lui Georgescu, atestă pasiunea cu care artistul desena şi picta în timpul său liber, dăruind apoi prietenilor multe dintre lucrările sale, în special acuarele. La Paris, ia lecţii serioase de pictură cu P.A. Cot şi expune la Salonul din 1882 lucrarea ”Bacchante Endormie”, dovedind o înzestrare pentru pictură similară ce depăşeşte cu mult posibilităţile de expresie ale unui amator.
Deşi deprins, prin formaţia sa de sculptor, să perceapă formele plastice prin raporturi de planuri şi volume, prin zone de lumină şi de umbră, Ion Georgescu s-a folosit deseori şi de culoare, lăsând numeroase acuarele reuşite. Unul dintre motivele preferate au fost florile, ilustrate în buchete mari, pline de vigoare, singure sau în naturi moarte, pictate cu tonuri transparente şi nuanţe proaspete, unele dintre ele fiind comparabile cu cele mai bune creaţii în acest gen de Szathmary sau Grigorescu.
O altă temă a acuarelelelor sale, asupra căreia a insistat, este portretul. Şase astfel de picturi se află în colecţii publice, iar printre ele, una este de interes pentru noi: o vedere din portul Constanţa, datată 1886, cu un an înaintea ”Autoportretului în costum oriental”. Acesta a fost ocazionat probabil de o călătorie pe coasta Mării Negre şi de contactul cu locuitorii ei, purtători ai unui aer oriental plin de exotism. Lucrarea, valoroasă prin raritatea sa în opera grafică a artistului, manifestă înzestrarea sa în mânuirea culorilor, pe care le aşează în pete mari şi sigure, armonizând tonurile cu rafinament. Tehnica acuarelei impune lucrul cu precizie, fără să dea posibilitatea unor reveniri ulterioare, reprezentarea fizionomiilor expresive fiind o încercare majoră, căreia artistul îi face faţă strălucit în lucrarea prezentă. (C. C.)
Препратки
OPRESCU, Gheorghe, ”Grafica românească în secolul al XIX-lea”, Voll. II, Ed. pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1945
Размери
height 27 cm
Описание
acuarelă pe hârtie lipită pe carton, semnat și datat dreapta jos, cu brun, I. Georgescu, 1887
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
Născut la Bucureşti, primele studii le face la Şcoala de Arte şi Meserii şi apoi la Şcoala de Arte Frumoase, unde îl are ca profesor pe Karl Storck. Obţine din partea Statului o bursă de studii la Paris, unde studiază în paralel sculptura cu Eugène Delaplanche şi pictura cu Pierre-Auguste Cot. În 1880, expune sculptura ”În rugăciune” la Salonul din Paris, lucrare care îl face remarcat. Doi ani mai târziu revine în ţară, unde lucrările sale se bucură de apreciere şi îi sunt încredinţate multe dintre comenzile statului de monumente şi busturi. Este autorul primei sculpturi monumentale de for public din România, statuia lui Gheorghe Lazăr, poziţionată în faţa Universităţii din Bucureşti, precum şi al monumentului Gheorghe Asachi din Iaşi. Expune totodată desene, acuarele şi picturi interesante, la Salonul din Paris şi la Bucureşti, primite pozitiv de public şi critică. Activitatea sa a inclus şi planul pedagogic, Ion Georgescu predând sculptura la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti.
Ion Georgescu, considerat cel mai pregătit şi mai talentat sculptor român al secolului al XIX-lea (Gheorghe Oprescu, 1945), s-a folosit întotdeauna de creion şi acuarelă pentru a-şi reprezenta ideile plastice ale unui monument pe care il proiecta, însă a practicat desenul şi pictura şi independent de funcţiile lor pregătitoare pentru sculptură. O biografie de-a sa, scrisă de un fost elev de-al lui Georgescu, atestă pasiunea cu care artistul desena şi picta în timpul său liber, dăruind apoi prietenilor multe dintre lucrările sale, în special acuarele. La Paris, ia lecţii serioase de pictură cu P.A. Cot şi expune la Salonul din 1882 lucrarea ”Bacchante Endormie”, dovedind o înzestrare pentru pictură similară ce depăşeşte cu mult posibilităţile de expresie ale unui amator.
Deşi deprins, prin formaţia sa de sculptor, să perceapă formele plastice prin raporturi de planuri şi volume, prin zone de lumină şi de umbră, Ion Georgescu s-a folosit deseori şi de culoare, lăsând numeroase acuarele reuşite. Unul dintre motivele preferate au fost florile, ilustrate în buchete mari, pline de vigoare, singure sau în naturi moarte, pictate cu tonuri transparente şi nuanţe proaspete, unele dintre ele fiind comparabile cu cele mai bune creaţii în acest gen de Szathmary sau Grigorescu.
O altă temă a acuarelelelor sale, asupra căreia a insistat, este portretul. Şase astfel de picturi se află în colecţii publice, iar printre ele, una este de interes pentru noi: o vedere din portul Constanţa, datată 1886, cu un an înaintea ”Autoportretului în costum oriental”. Acesta a fost ocazionat probabil de o călătorie pe coasta Mării Negre şi de contactul cu locuitorii ei, purtători ai unui aer oriental plin de exotism. Lucrarea, valoroasă prin raritatea sa în opera grafică a artistului, manifestă înzestrarea sa în mânuirea culorilor, pe care le aşează în pete mari şi sigure, armonizând tonurile cu rafinament. Tehnica acuarelei impune lucrul cu precizie, fără să dea posibilitatea unor reveniri ulterioare, reprezentarea fizionomiilor expresive fiind o încercare majoră, căreia artistul îi face faţă strălucit în lucrarea prezentă. (C. C.)
ДОПЪЛНИТЕЛНА ИНФОРМАЦИЯ
За разяснения относно процедурата по наддаване, разходите при спечелване, условията за гаранция, плащане и вземане на спечеления лот, препоръчваме внимателно четене/препрочитане на Правилника за наддаване.
